Și umbra ne părăsește în întuneric, sau doar așa vedem..

Viaţa omului modern este din ce în ce mai dependentă de tehnologie, rezultând un nivel ridicat de sedentarism și o nevoie de efort din ce în ce mai mică. Aparent, aceste aspecte nu par nocive, dimpotrivă, avem o viața standardizată, mult mai ușoară cu ajutorul tehnologiei, facem totul mai ușor, ne construim casă smart, nici nu ne mai ridicăm din pat că să stingem becul, deschidem aplicația din telefon, este mai simplu. Comoditatea la care am ajuns prin toate schimbările aduse de tehnologie și nu numai, ne fac să fim fără să ne dăm seama, persoane sedentare.

Ne trezim, ne ducem la muncă cu mașina, acolo stăm la birou, venim acasă tot cu mașina și ne așezam comozi la tv sau calculator. Până și scările din bloc au ajuns un chin, nu mai avem destul oxigen să urcăm 10 trepte, optăm pentru lift în mod ironic. Gradul de sedentarism s-a ridicat enorm în ultimul deceniu, lipsa timpului, noile locuri de muncă automatizate, noi trebuie doar să dăm câteva click-uri. Cu asemenea împrejurări, chiar și dacă ne desprindem de această viața timp de o oră la sala sau în alte activități sportive, definiția noastră este tot de om sedentar, faci activitate fizică o oră din 24, poate nici ora respectivă nu este la o intensitate optimă, cum să putem să susținem o așa activitate dacă noi obosim când urcăm scările? Nimic de zis în ceea ce privește stimularea intelectuală, ironia este că, deși suntem mai inteligenți nu ne dăm seama de ce are nevoie corpul de fapt.

Pe lângă nevoile cotidiene necesare susținerii vieții, oamenii ignoră de cele mai multe ori activitatea fizică, neavând un impact imediat. Suntem învățați să nu ne gândim pe viitor, ne gândim la ziua de azi, rare ori la ziua de mâine. Doar în ultima fază realizăm că avem nevoie de ceva, de exemplul nevoia de a ne hrăni, mâncam când ni se face foame, deseori atunci ne gândim ce să mâncam, ce să preparăm/cumpărăm, dar câți se gândesc, oare mâine cu ce îmi hrănesc corpul? Foarte puțini, așa și cu necesitatea de a activă fizic, este un mecanism treptat în care corpul nostru ne da indicii mici cu privire la ceea ce se întâmpla cu el. De obicei ce este treptat nu băgăm în seama, trecem peste timp, și ne trezim că nu ne mai vine haina preferată, atuni realizând schimbările corpului aduse de sedentarism, și acesta este doar un exemplu „fericit”.

Oamenii se trezesc peste ani de sedentarism cu patologii și complicații grave, greu de tratat, cu care sunt nevoiți să trăiască toată viața. Prin reducerea efortului fizic, omul îşi diminuează şi din potențialul său fizico-motric. Corpul nostru are nevoie de dinamism şi de sport; când corpul este activ alimentele sunt bine digerate şi sângele circulă mult mai bine prin corp. Patologiile inimii, artrită, durerile de spate, friabilitatea oaselor – toate dintre ele dar şi altele apar în absența activității fizice. Fără exerciţiu muşchii se diminuează şi au nevoie de mai puţin oxigen de la inimă şi plămâni.

Există de asemenea o înclinație spre îngrăşare, fapt ce încetineşte metabolismul. În timpul unei mișcări respiraţia se îmbunătăţeşte, inima funcționează mai eficient, sistemul nervos se calmează și creşte tenacitatea la oboseală. Sedentarismul este în strânsă legătura cu obezitatea, constipaţia, şi alte patologii funcţionale. Frecvenţa infarctului miocardic, aterosclerozei şi a accidentului vascular cerebral sunt prezente întrun grad dublu la persoanele sedentare, față de cele care practică activitatea fizică și sportul.

O persoană, cu o condiţie fizică diminuată, va pierde la fiecare 10 ani aproximativ 10% din capacitatea cardio-pulmonară. Sănătatea corpurilor noastre este cea care ne consolidează un viitor mai bun. Că o retetă pentru un echilibru sănătos de viaţă putem enumeră trei principii: exerciţiul fizic constant, alimentaţie corectă, odihnă activă. Scopul principal al oricărui program de activitate fizică este de a dezvoltă şi îmbunătăţii performanțele corpului nostru.

Deseori se înţelege neclar ce înseamnă acesta chestiune, corelat de o speranţă de bunăstare, de atenuarea riscului de îmbolnăvire, de schimbare a greutăţii corporale şi altele. Oamenii sunt puşi de multe ori în situaţia de a alege. Decid să fumeze sau să nu, aleg să mănânce sănătos, aleg să rişte sau dimpotrivă, aleg să ducă o viaţă sedentară excluzând sportul și activitatea fizică din viața lor sau din contra. Toate aceste alegeri şi tipologii comportamentale ce urmează de aici, afectează profund starea noastră de sănătate.

Conservarea permanentă a unei stări de sănătate în parametri normali, este o încercare dificilă pe care fiecare dintre noi, avem obligaţia să o dobândim şi să o menținem. Unul dintre cele mai importante aspecte în această relație este responsabilitatea. În momentul în care o să devenin conştienţi că această reprezintă întreținerea unei stări de bine pe plan psihologic şi social, aşa cum defineşte OMS sănătatea, ne aparţine nouă și noi suntem responsabili în consecință de această (familie, medici, nutriționiști, antrenori), cu motivația potrivită ne putem schimbă stilul de viața și putem capătă alegerile cele mai eficiente pentru viaţa noastră.

Mai mult că oricând, în epoca vitezei, suntem asaltați cu informaţii din domeniul mass-media, cu fluturaşi în cutiile poştale sau în afișe stradale, în reviste mondene toate susţînând că deţîn secretul corpului perfect sau dietei care face minuni sau antrenamentului perfect ori a cremei cu efecte miraculoase. Toate acestea pot manipula indivizii sub două aspecte: fie îl stimulează în scopul interesului faţă de propria persoană şi încearcă să dobândească beneficiile ce i se garantează prin folosirea produselor respective, sau acel volum uriaş de informaţii (uneori antagoniste una cu cealaltă) îl sufocă, consideră că totul este doar pentru comerţ şi atunci abdica înainte de a începe.

Societatea din ziua de astăzi, marcată puternic de industrializare şi de rapidă evoluţie a tehnologiei cu care greu mai ținem pasul – de la mașini şi alte mijloace de transport şi până la mass media, internet s.a., – a pierdut sau este aproape să piardă una dintre cele mai decisive componente ale unei vieţi sănătoase și anume activitatea fizică. În detrimentul științei , atât de util în viaţa de zi cu zi are un efect secundar pe care nimeni nu-l prevenea atunci când a fost conceput. În strânsă legătură cu această decădere a activităţii fizice, alimentaţia omului din ziua de azi a suferit transformări semnificative -alimentația a devenit mai concentrată, mai calorică şi mai rapid de procurat şi de consumat.

Adunând cei doi factori- în special în ultimul timp şi cu referire la statele puternic industrializate – a crescut semnificativ potenţialul apariţiei unor adevărate epidemii de patologii care sunt interconectate cu felul în care trăim.